În fața eficienței capitalismului de stat chinez, pe fondul polarizării politice interne, al dispariției spiritului bipartizan, al îngustării până la cota de avarie a clasei de mijloc, al transferului de prosperitate dinspre centru către periferia sistemului internațional, democrațiile Vestului trebuie să se reinventeze.
O criză de guvernare a înghițit democrațiile cele mai avansate ale lumii. Nu este întâmplător faptul că Statele Unite, Europa și Japonia traversează, simultan, vremuri de declin politic. Globalizarea produce o prăpastie tot mai adâncă între așteptările pe care electoratele le au de la guvernele lor și ceea ce acestea sunt capabile să ofere. Distanța dintre cererea tot mai mare de bună guvernare și oferta tot mai limitată devine cea mai serioasă provocare pentru lumea democrațiilor occidentale.
Efectele globalizării
Electoratul democrațiilor industrializate așteaptă de la guvernele lor să răspundă declinului standardelor de viață și inegalității în creștere, rezultate din globalizarea fără precedent a bunurilor, serviciilor și capitalului. Dar guvernele occidentale nu se ridică nici pe departe la nivelul acestor așteptări. Globalizarea slăbește pârghiile administrative aflate la dispoziția lor, în timp ce hegemonia tradițională a Vestului asupra afacerilor globale este în declin, alimentând ascensiunea restului. Incapacitatea guvernelor democraţiilor consolidate de a răspunde nevoilor publice a generat un val de frustrare socială, care subminează legitimitatea și eficienţa instituţiilor reprezentative.
Criza de guvernare din interiorul Vestului apare într-un moment complet nepotrivit. Sistemul internațional se află în mijlocul unor transformări tectonice, pe fondul fuziunii dintre prosperitate și putere din anumite regiuni. Globalizarea trebuia să fie în avantajul societăților liberale, care păreau cel
