Uniunea Europeană a decis suspendarea majorităţii sancţiunilor impuse de multă vreme Birmaniei (Myanmar), ca răspuns la "schimbările istorice" din această ţară. Schimbări care sunt "istorice", dar nu şi rapide.

Europenii încearcă de fapt să încurajeze, în măsura posibilului, evoluţia situaţiei din Birmania, unde opozanta Aung San Suu Kyi a fost eliberată şi a devenit între timp deputat în Parlament. Ea a refuzat însă, luni 23 aprilie, să participe la şedinţa de deschidere a noului Legislativ, refuzând de fapt să depună un jurământ pe textul unui Constituţii care consfinţeşte puterea militarilor. Lucrurile nu sunt deci simple în această ţară, unde au fost lansate unele reforme, dar unde militarii înţeleg să rămînă stăpâni în culise.

Uniunea Europeană nu a ridicat integral sancţiunile impuse Birmaniei, ci le-a "suspendat" temporar, în aşteptarea rezultatelor. 800 de întreprinderi birmane vor putea să beneficieze însă de suspendarea acestor sancţiuni. Uniunea Europeană îşi menţine încă embargoul pe vânzările de arme către Birmania.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi-a anunţat o vizită în Myanmar, între 28 şi 30 aprilie. Vizita ar urma să marcheze un nou început pentru "schimburile bilaterale dintre Uniunea Europeană şi Birmania".

Preşedintele Birmaniei, Thein Sein, aflat într-o vizită în Japonia a declarat în acest context că reformele vor fi continuate în ţara sa, în sensul democraţiei, al pretecţiei drepturilor populaţiei şi al reconcilierii.

Revenind la Auung San Suu Kyi, opozantă care a petrecut mulţi ani de detenţie şi de domiciliu forţat, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, ea încearcă de fapt acum să lanseze o nouă bătălie, pentru modificarea Constituţiei birmane. Faptul că pentru moment boicotează, împreună cu partidul ei, lucrările Parlamentului, ţine şi de această strategie. Ea evită pe de altă parte să se l