Au ieşit de la serviciu şi, imediat ce răcoarea aerului condiţionat a rămas în urmă, soarele a şi început să-şi dea aere de şef. În câteva secunde, sub bobârnacele de foc, s-au simţit ca nişte veveriţe captive într-o pădure în flăcări. „Aş bea ceva”, a zis unul, iar ideea n-a trebuit supusă la vot.
Au găsit o terasă şi s-au aşezat. Alături, chelnerul aştepta aproape lichefiat de căldură, în timp ce ei parcurgeau lista. Ar fi vrut o băutură răcoritoare care să le stingă setea, una nu prea tare, căci capătul zilei era încă departe, dar care să conţină totuşi un strop de alcool. Mai ales, ar fi vrut să întâlnească în acea după-amiază un gust bun.
În ciuda subţierii stratului de ozon şi a încălzirii globale, nimic nu e nou sub soare. O dilemă asemănătoare traversa, acum aproape un secol, şi hangiul german Franz Xaver Kugler, când, într-o zi călduroasă din iunie 1922, cârciuma i-a fost invadată de o sumedenie de ciclişti însetaţi, iar el a realizat că nu-i ajunge berea pentru toţi. Herr Kugler a descoperit atunci „limonada bărbaţilor”, amestecând bere şi limonadă în proporţii egale, iar combinaţia a fost apreciată de către cei aproape 13.000 de clienţi care i-au trecut pragul în acea zi.
Astăzi, Ciuc Natur Radler este 63 % limonadă adevărată şi 37% bere. Nu conţine conservanţi artificiali şi satisface nevoia pentru un gust natural. În acest gust răcoros şi acidulat, dulce-acrişor cu un uşor ton amărui, se împletesc într-o armonie deplină savoarea lămâii şi cea a berii.
Tu afli acum aceste lucruri, citindu-le, iar asta ţi-a luat cam jumătate de minut. Eroii noştri le-au aflat însă imediat, pe propria sete, după o singură gură de Ciuc Natur Radler. De ce pierzi timpul?
