Urme de virusuri stravechi, de pe vremea dinozaurilor, care ne-au infectat stramosii, in urma cu milioane de ani, se regasesc in noi mai mult si in proportie mai mare decat am fi pregatiti sa recunoastem sau sa ne imaginam.
Un studiu recent publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de BBC, a incercat sa determine partea inca necunoscuta din ADN-ul nostru. Oamenii de stiinta de la Universitatea Oxford, Centrul de Cercetare Aaron Diamond AIDS din New York si Institutul Rega din Belgia au studiat genomul a 38 de mamifere, inclusiv om, dar si soareci, elefanti sau delfini.
S-a descoperit ca unul dintre virusuri a invadat genomul unui stramos comun in urma cu 100 de milioane de ani, urme ale sale fiind prezente in aproape toate mamiferele analizate in cadrul studiului.
Un altul a infectat una dintre primele primate care au existat, el fiind inca prezent in primatele ce traiesc in ziua de azi si in oameni. De fapt, multe dintre aceste virusuri si-au pierdut abilitatea de a se transfera dintr-o celula in alta, evoluand astfel incat au ajuns sa se dezvolte perfect si sa se inmulteasca in interiorul aceleiasi celule gazda, petrecandu-si acolo intreaga existenta.
Oamenii de stiinta au gasit dovezi ale faptului ca virusurile s-au multiplicat cu atat de mult succes in interiorul mamiferelor incat au fost comparate cu o epidemie. O poveste care se intampla de 100 de milioane de ani, dupa cum explica dr. Robert Belshaw, din cadrul Universitatii Oxford. Acesta este de parere ca virusurile in cauza si-au pierdut o gena responsabila cu raspandirea intre celule.
In mod surprinzator, in doar 1,5% din materialul nostru genetic se afla informatii despre viata umana. Jumatate din restul materialului nostru genetic poate fi descris ca ADN de tip gunoi sau "ADN junk", nestiindu-se functia sa, iar cealalta j
