Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat în şcoala primară a fost să merg la bibliotecă. Învăţătoarea ne-a încolonat frumos şi ne-a dus la biblioteca şcolii, bibliotecara ne-a făcut fişe şi fiecare a plecat acasă cu o carte colorată de poveşti: eu m-am ales cu Muc cel mic. Dar asta se întîmpla de mult, pe cînd copiii nu aveau canal TV cu desene animate şi nici calculatoare, ca să stea pe „mess“ de la 8 ani. Mai tîrziu, cînd am devenit profesoară, a trimite copiii la bibliotecă deja nu mai era un obicei, iar bibliotecarele mai curînd se mirau cînd se trezeau cu cîte-o clasă întreagă care cerea fişă la bibliotecă.

Cu toţii simţim că în România a scăzut interesul pentru citit, scăzînd, în consecinţă, şi interesul pentru biblioteci. Datele oficiale confirmă că nu e doar o impresie subiectivă. Anuarul statistic al României, ediţia 2011, arată că, între 2005 şi 2010 – în doar 5 ani deci –, numărul de volume împrumutate din bibliotecile din ţara noastră a scăzut cu 17,53%, deşi numărul de volume existente pe rafturi a rămas cam acelaşi. Să alăturăm acestui procent rezultatele obţinute de elevii români la testele PISA (60% dintre elevii de 15 ani nu reţin ideea principală dintr-un text citit la prima vedere) şi vom vedea tabloul îngrijorător din spatele cifrelor seci.

Ceva trebuie făcut. Dar ce? Pînă să reuşim noi să ne facem un plan pentru salvarea bibliotecilor, a venit Bill Gates cu unul. Programul „Biblionet“ – parte a programului „Global Libraries“ al Fundaţiei „Bill & Melinda Gates“ – demara în 2009 în România, aducînd ca noutate ideea informatizării bibliotecilor, dar nu oricum. Formarea bibliotecarilor pentru a le putea explica oamenilor cum să utilizeze calculatorul, dar şi pregătirea lor pentru advocacy erau de asemenea parte din plan. Avem acum peste 1500 de biblioteci publice în care oamenii pot nu doar să citească o carte, ci