Relaţiile politice dintre România şi Franţa, în mod tradiţional un aliat al statului român, s-au tensionat după 2007, când Nicolas Sarkozy a devenit preşedinte, în special din cauza imigranţilor români de etnie rromă şi a blocării aderării României la spaţiul de liberă trecere Schengen.

România ar fi trebuit, alături de Bulgaria, să adere la Schengen în primăvara lui 2011, dar intrării i s-au opus Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda, din cauza îngrijorărilor că unele probleme cu privire la crima organizată şi corupţie ar putea afecta siguranţa spaţiului Schengen.

În relaţiile cu Franţa, tensiunile s-au materializat prin schimburile tăioase de replici între preşedintele Traian Băsescu şi Sarkozy pe tema spaţiului de liberă trecere, care au devenit o caracteristică obişnuită a summiturilor recente ale Uniunii Europene. În prezent, singura ţară care se opune aderării României la Schengen este Olanda.

În privinţa imigranţilor rromi, un alt motiv de replici acide între Băsescu şi Sarkozy, Franţa a adoptat o soluţie mai "musculoasă", respectiv repatrierea forţată a acestora.

În opinia unor oficiali de la Paris, infractorii de origine română reprezintă zece la sută din persoanele aduse în faţa justiţiei din capitala franceză. Băsescu critică repatrierile, considerând că astfel guvernul francez acţionează în afara condiţiilor unui stat european.

Repatrierile sunt criticate şi de oraganizaţiile nonguvernamentale de specialitate.

Uniunea Naţională a Comunităţilor de Rromi consideră că în spatele scandalului din Franţa privind romii se află interese politice şi aminteşte că România a fost condamnată de toate ţările Uniunii Europene pentru că nu a reuşit să-i integreze, iar acum niciun stat nu este în stare să facă acest lucru.

Relaţiile politice dintre România şi Franţa, în mod tradiţional un aliat al statului român, s