Propunerile din primul capitol al legii sănătății ar putea avea efecte pozitive asupra sistemului sanitar românesc și ar putea atrage resurse în plus la buget, crede reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România, doctorul Victor Olsavsky. Cum se vede reforma din sănătate prin ochii exponentului celei mai importante organizații internaționale care monitorizează sănătatea populațiilor de pe Glob puteți afla din interviul de mai jos.

Capital: Care credeti ca sunt punctele tari ale primului capitol publicat al legii sănătății, referitor la spitale?

V.O: Capitolul referitor la spitale din noua lege creează premisele necesare trecerii şi în România spre un sistem de "guvernare" a spitalelor în care Ministerul Sănătăţii nu mai intervine direct la nivelul administrării spitalelor ci reglementează doar cadrul general de funcţionare. Din experienţa internaţională rezulta că o astfel de abordare introduce un grad mai mare de autonomie al spitalelor şi implicit o mai mare flexibilitate în toate aspectele administrării acestora.

Capital: Vorbim de un model general de succes, în țările europene?

V.O: În Europa, sfârşitul anilor '80 marchează perioada de început a reformării spitalelor, care se axau predominant pe furnizarea de servicii medicale pentru boli acute, urgenţe dar şi pe o serie de proceduri care de fapt ar fi putut aparţine sistemului ambulatoriu. Ţările nordice au fost primele care au început acest proces de reformă, cunoscut fiind faptul că mai ales sistemele finanţate pe bază de taxe erau cele mai centrate pe spital şi mai puţin pe ambulatoriu. În urma acestor procese de reformă a apărut noţiunea de "guvernare a spitalelor", care a înlocuit termenul de management. Practic, spitalelor publice li s-a acordat un variat grad de autonomie pe care nu îl aveau înainte. Astfel s-a constat că spitalele car