Reputatul cotidian american a dedicat un material amplu controversei privind exploatarea gazelor de şist în România de către gigantul petrolifer Chevron. Printre problemele legate de aceasta se numără legislaţia europeană insuficientă, care nu acoperă activităţile industriale de acest gen.
Compania americană Chevron a obţinut concesiuni pentru o suprafaţă de 870.000 hectare în perimetrele Vrancea şi Dobrogea şi, după o prospectare de suprafaţă, ar urma să înceapă în cursul anului forajele de explorare. Thomas Holst, managerul Chevron din România, este de părere că „potenţialul pentru un proiect de succes există", dar adaugă că activitatea se află încă în stadiul de început; „nu au fost forate puţuri", a declarat Holst pentru New York Times, arătând că „este esenţial să facem mai întâi o explorare a gazelor naturale obişnuite".
Va suferi mediul?
Planurile Chevron sunt însă privite cu scepticism atât de către ONG-uri pentru protecţia mediului cât şi de către unii politicieni locali din Vrancea - deşi, după cum constată ziarul american, „economia din regiune a fost lovită după căderea comunismului de pierderea industriei grele şi ar beneficia de investiţiile majore aduse de exploatarea gazelor de şist". Acestea ar putea însuma doar în Dobrogea, peste 80 milioane dolari în primii patru ani, conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
Îngrijorarea activiştilor pentru protecţia mediului este împărtăşită parţial de Pierre Thomas, profesor la Ecole Normale Superieure din Lyon, care a declarat pentru New York Times că fracturarea hidraulică, metoda folosită pentru explotarea gazelor de şist, este „relativ sigură" - însă numai dacă forajele sunt precedate de studii costisitoare şi operaţiunile sunt atent monitorizate. „Aceasta ar putea fi o problemă", spune Thomas, „având în vedere numărul foarte mare de puţuri şi faptul că companiile încear
