Basarabeanca Ecaterina Țugulea a devenit cunoscută datorită rolului din serialul de comedie „Las Fierbinți", difuzat de Pro TV.
Adevărul: Cum ai decis să devii actriţă şi de ce la Bucureşti, şi nu la Chişinău?
Tinca Ţugulea: Am crescut într-o căsuţă din curtea teatrului „Luceafărul" şi am ştiut dintotdeauna că voi face actorie, chiar dacă mama a încercat să mă-ndrume pe urmele ei ca să devin învăţătoare. I-am făcut pe plac, am fost un an la Colegiul Pedagogic, dar am înţeles că nu-i de mine. Am vrut să fac actorie sau muzică, pentru că am studiat pianul, tata era tenor, iar un frate - acordeonist. Aşa că am intrat la Academia de Arte de la Chişinău, la Actorie. O prietenă de la Regie visa să ajungă la Bucureşti şi m-a tras de mânecă. M-am hotărât mai greu, aveam 16 ani, nu luasem nici Bacalaureatul. Într-o zi am venit acasă şi-am zis: „Vreau la Bucureşti". Fiind crescută în puf şi alintată, din „bomboana" şi „floarea noastră" nu m-au scos acasă, mama a început să plângă şi a spus: „Cum vrei tu, draga mea". Din acest moment, mi s-a schimbat toată viaţa. La facultate am avut parte de profesori foarte buni şi drăgăstoşi. Fiind mezina clasei (erau studenţi şi de 34 de ani), primele două luni nici n-am vorbit, pentru că nu ştiam cum să mă adresez colegilor: cu dvs., cu tanti sau doamnă. Mai era şi complexul ăsta cu accentul. Am avut însă noroc de colegi, care m-au încurajat.
Te-ai îndreptat încă din facultate spre comedie? Cine ţi-a descoperit această vocaţie?
Profesorul de clasă, Florin Zamfirescu. El m-a ajutat să mă deschid şi mi-a dat libertatea să fac ce vreau. Mă alinta „copilul tatei", aveam încredere totală în el. Apoi am făcut un curs de Caragiale cu maestrul Cătălin Naum şi Comedia dell'arte cu Sanda Manu. Are un fel foarte frumos de a lucra cu studenţii. Este severă, dar îşi iubeşte discipolii până la Dumnezeu. După facultate, au urmat ci
