Noul conflict sângeros loveşte acum fostul Sudan. Partea de sud, care s-a desprins şi a format o entitate aparte, este agresată de fortele de nord pe fondul unor litigii legate de o zona frontalieră unde se găseşte petrol.
În iulie anul trecut Sudanul de Sud şi-a sărbătorit cu mare fervoare independenţa, recunoscută de comunitatea internaţională, fără ca între cele două părţi, adică Sudanul de Sud şi Sudanul de Nord să fie fost reglementate definitiv condiţiile separării. In ultimile trei zile bombardamentele efectuate de forţele nordului au provocat cîteva zeci de victime în zona litigioasă, precum şi un val de refugiaţi.
Nu este pentru prima dată cînd comunitatea internaţională aprobă apariţia unui nou stat pe harta lumii fără ca el să fie viabil din punct de vedere economic. Economia celor două entităţi sudaneze depind de exploatări petroliere pe care şi le dispută, dar la care privesc cu un interes crescînd şi alte ţări.
Este cazul cu China care a investit mult atît în Sudanul de nord cît şi în cel din sud. 5 la sută din importurile de petrol chineze provin de altfel din Sudan, ceea ce îi conferă acum Beijingului dreptul de a interveni ca mediator pentru oprirea luptelor. Alte apeluri în acest sens au fost lansate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de Uniunea Africană.
Luptele din Sudan nu constituie, din păcate, o premieră. Separarea celor două părţi ale Sudanului a fost considerată drept o soluţie ideală după 22 de ani de război civil, încheiat de fapt în 2005. Cele două părţi au de gestionat o frontieră comună imensă, de 1800 de kilometri, iar Sudanul de nord, cu capitala la Khartum, este nemulţumit întrucît separarea l-a privat de două treimi din cîmpurile petrolifere.
În plus, două regiuni au o enormă valoare afectivă pentru ambele părţi, numeroşi lideri din nord şi din sud fiind originari din zonele respective. Cele două
