Creştin ortodocşii îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu, tot astăzi făcându-se şi pomenirea unui sfânt român, Cuviosul Vasile, de la Poiana Mărului.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu s-a aflat în ceata celor şaptezeci de apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, fiind de neam evreu, din seminţia lui Levi. Ulterior a devenit ucenic al Sfântului Apostol Petru, care avea să-l numească mai apoi episcop al Alexandriei. Sfinţii Apostoli Marcu şi Petru au călătorit împreună, după Înălţarea Domnului, până la Roma, unde Sfântul Apostol Marcu a scris Sfânta Evanghelie. Sfântul Apostol Petru a citit-o şi, încredinţând că tot ce s-a însemnat acolo este întocmai cu cele petrecute, a poruncit tuturor să o citească şi să creadă în cele aşternute pe hârtie de Sfântul Apostol Marcu.

Din volumul "Vieţile sfinţilor de peste tot anul” aflăm că "prealăudatul Apostol Marcu a propovăduit pe Hristos în tot Egiptul şi Libia şi Varvaria şi în Pentapole, în zilele lui Tiberiu Cezarul, şi a scris şi Evanghelia sa, tâlcuindu-i-o Apostolul Petru, şi mergând în Cirineea Pentapolei, a făcut multe minuni. De aceea s-a dus în Alexandria cea dinspre Faros, şi de acolo la Pentapole, făcând pretutindenea minuni, şi împodobind Bisericile lui Hristos cu hirotonii de episcopi şi de ceilalţi clerici. După aceea, mergând iarăşi la Alexandria, şi aflând pe oarecare fraţi de lângă mare, la Vucoli, petrecea cu dânşii binevestind şi propovăduind cuvântul lui Dumnezeu.

Acolo, închinătorii idolilor, nesuferind a vedea sporindu-se credinţa în Hristos, l-au legat cu ştreanguri şi l-au târât, şi carnea pe pietre se zdrelea şi sângele lui roşea pământul. Băgându-l în temniţă, i s-a arătat Domnul spunându-i mai înainte mărirea ce avea să primească; la ziuă iarăşi legându-l, l-au târât pe uliţe iarăşi şi aşa zdrelindu-se şi rupându-se de pietre, şi-a dat sufletul lui Dumneze