În Europa, lista medicamentelor compensate se lungește pe zi ce trece, incluzând tratamentele de ultimă generație, mai eficiente, cu mai puține efecte adverse și mai ieftine. În România, lucrurile stau exact pe dos: din 2007 încoace, pacienţii nu mai au acces în regim compensat la tratamente noi. Așa se face că suntem pe primul loc... din coadă, în clasamentul european, și la acest capitol. În Europa, lista medicamentelor compensate se lungește pe zi ce trece, incluzând tratamentele de ultimă generație, mai eficiente, cu mai puține efecte adverse și mai ieftine. În România, lucrurile stau exact pe dos: din 2007 încoace, pacienţii nu mai au acces în regim compensat la tratamente noi. Așa se face că suntem pe primul loc... din coadă, în clasamentul european, și la acest capitol.

Peste 140 de molecule şi indicaţii terapeutice noi aşteaptă, de cinci ani, să fie introduse pe lista medicamentelor compensate din România. Majoritatea sunt destinate tratării cancerului, diabetului, afecţiunilor cardiologice, antibiotice şi antivirale, dar sunt şi medicamente pentru pacienţii care suferă de HIV/SIDA, cu afecţiuni psihice, boli rare sau post-transplant.

Descoperirile în medicină sunt cele care au dus la creşterea speranţei de viaţă la nivel european, de la 70 de ani în 1960, la 82 ani în 2012. Datorită acestor progrese, variola a fost eradicată, persoanele infectate cu HIV au acum o speranţă de viaţă de până la 50 de ani, iar riscul de deces al femeilor cu cancer la sân a fost redus cu o treime. Inovaţia în sănătate a salvat milioane de vieţi şi a îmbunătăţit viaţa pacienţilor cu afecţiuni cronice. Totodată, ea a adus economii importante pentru bugetele de stat: un tratament mai bun înseamnă o perioadă mai scurtă de spitalizare, o refacere mai rapidă a pacientului şi, implicit, o reintegrare mai uşoară în familie şi la locul de muncă. Dar - comentează Asociaţia Română