Cu două săptămâni înainte de alegeri, preşedintele demisionar proeuropean, Boris Tadici, şi liderul opoziţiei populiste, Tomislav Nikolici, sunt umăr la umăr.
Peste şapte milioane de alegători vor fi chemaţi la urne, la 6 mai, pentru a alege preşedintele, pe cei 250 de deputaţi ai Parlamentului unicameral şi pentru a reînnoi Consiliile municipale şi Adunarea regională din Voivodina.
În ultimii ani, în alegerile din Serbia s-a confruntat tabăra proeuropeană, condusă de preşedintele Boris Tadici, cu tabăra naţionaliştilor pro-ruşi condusă de Tomislav Nikolici, liderul Partidului Progresist Sârb, (SNS).
După ani de război şi izolare pe scena internaţională, sârbii au optat, la ultimele două scrutine, pentru partidele care le-au promis un destin european. La momentul acesta, sondajele arată astfel: Tomislav Nikolici, fost ultranaţionalist, convertit în populist conservator, este creditat cu 36,1% din voturi, la primul tur de scrutin al prezidenţialelor. El este urmat de preşedintele demisionar, proeuropeanul Boris Tadici, cu 35,7%.
Cei doi se vor confrunta, cel mai probabil, în celde-a doilea tur de scrutin, programat la 20 mai. La alegerile legislative, Partidul Sârb al Progresului (SNS) al lui Nikolici ar urma să obţină 33,5% din voturi, în faţa unei coaliţii formate în jurul Partidului Democrat (DS, la putere) al lui Tadici, care ar primi 28,3%, din sufragii, potrivit unui sondaj de opinie realizat de agenţia Faktor Plus, pe un eşantion de 1.084 de persoane.
Niciunul dintre partide nu va obţine majoritatea în Parlament, astfel încât o a treia forţă, potrivit sondajelor Partidul Socialist din Serbia (SPS), ar deveni factorul ce va decide formarea următorului guvern. SPS, partidul defunctului preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, în prezent parte din coaliţia la putere, s-ar plasa pe poziţia a treia cu 11,8% din voturi.
55% din c
