Ritmul anemic în care economia britanică revenire la creştere este mult mai slab decât cel după Marea Depresie, şocul petrolier din anii '70 şi recesiunile din anii '80 şi '90.
Economia britanică îşi revine în cel mai ritm lent din ultimii 100 de ani. Producţia industrială rămâne cu 4% sub nivelul înregistrat în 2008, iar analiştii vorbesc tot mai des despre „un deceniu pierdut“, cu creştere economică anemică sau stagnare.
Jurnaliştii „The Guardian“ au analizat toate perioadele de recesiune prin care a trecut Marea Britanie în ultimul secol, indicele urmărit fiind producţia industrială şi perioada de care aceasta a avut nevoie pentru a reveni la nivelul înregistrat înainte de aceste şocuri.
Marea Depresie – anii '30
Căderea devastatoare a economiei britanice s-a produs după ce cancelarul Winston Churchill a decis, în 1925, să lege economia de standardul aur la o rată de schimb sinucigaşă din punct de vedere al competitivităţii. Industria britanică a devenit vulnerabilă încetinirii cererii mondiale, generată de crahul Wall Street-ului din 1929. Producţia industrială a revenit la acelaşi nivel înregistrat înainte de criză abia în 1934.
Şocul petrolier – 1973
Atunci când un grup puternic de state producătoare de petrol din Orientul Mijlociu au lovit Vestul cu un embargo în 1973, ca măsură de protest faţă de sprijinul arătat de SUA pentru Israel în războiul Yom Kippur, a avut loc unul dintre cele mai bune exemple pentru ceea ce analiştii numesc „şoc economic extern“. Preţul petrolului a explodat, odată cu el şi inflaţia, trimiţând majoritatea economiilor puternice în recesiune. Producţia industrială a revenit la acelaşi nivel abia peste trei ani şi jumătate.
Începutul anilor '80
Margaret Thatcher a preluat puterea în mai 1979, în contextul unei inflaţii care creştea într-un ritm alarmant, greve şi recesiu
