(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 71, aprilie 2012)

Fizica e ca o limbă străină

Unul dintre cei mai buni dramaturgi români contemporani e absolvent de Fizică. Rigoarea şi spiritul critic ale savantului sînt şi însuşirile autorului dramatic Vlad Zografi. Textele sale au ceva din precizia unui tratat; şi vorbesc despre lucruri accesibile doar celor care vor să înţeleagă mai mult. Acelaşi Vlad Zografi este şi coordonatorul colecţiei de cărţi de ştiinţă de la Editura Humanitas.

Chiar dacă s-a lansat ca o editură de ştiinţe umaniste, Humanitas are în momentul de faţă cea mai coerentă serie de cărţi de ştiinţe exacte. Aici au apărut texte fundamentale despre legile care guvernează universul - dar şi despre limitele cunoaşterii ştiinţifice; aici au apărut texte fundamentale despre "problemele grave" (cum le numeşte Vlad Zografi) scrise de Albert Einstein, Stephen Hawking, Brian Greene, Simon Singh, Stephen Weinberg, Richard Dawkins etc. Această colecţie de carte se situează acolo unde filozofia se întîlneşte cu ştiinţa. "Deschizînd cutia filozofiei ajungem şi la întrebări la care doar ştiinţele umaniste nu ar fi putut răspunde." Aşa a apărut ideea unei colecţii speciale, dedicate popularizării ştiinţei. Şi ar mai fi ceva - spune Zografi: "Ideea că doar cultura umanistă contează, că există un divorţ catastrofal între cultura umanistă şi cultura ştiinţifică, trebuie depăşită. Un om cultivat din zilele noastre trebuie în aceeaşi măsură să cunoască clasicii literaturii universale şi să aibă idee despre cum stau lucrurile în privinţa cunoaşterii ştiinţifice. Nu trebuie să ştim totul în detalii, dar trebuie să avem idee cam care e "desenul din covor", cum zice Henry James."

Cultura umanistă şi cultura ştiinţifică

Prejudecata aceasta legată de cele două lumi paralele - a intelectualilor umanişti şi a oamenilor de ştiinţă - e probabi