După 2007, pacienţii din România nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa, situându-ne pe ultimul loc potrivit studiului "Patient W.A.I.T” realizat de European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations în 2010, care a inclus 16 ţări UE. Prin comparaţie, între momentul aprobarii unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de medici, belgienii aşteapă 392 de zile, suedezii 206 zile, iar austriecii 88 de zile.

Astfel, au trecut deja mai mult de 1.800 de zile din momentul în care medicamentele noi au fost aprobate, fără ca acestea să fi ajuns încă la pacienţii români. În prezent, peste 140 de molecule şi indicaţii terapeutice noi aşteaptă să fie introduse pe lista medicamentelor compensate din România. Majoritatea sunt destinate tratării cancerului, diabetului, afecţiunilor cardiologice, antibiotice şi antivirale, dar sunt şi medicamente pentru pacienţii cu HIV/SIDA, cu afecţiuni psihice, boli rare sau post-transplant. "Sunt medicamente mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse şi, per ansamblu, mai puţin costisitoare. Acestea sunt atât în avantajul pacienţilor, dar şi al autorităţilor”, spune Cristian Luţan, director executiv adjunct, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

După 2007, pacienţii din România nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa, situându-ne pe ultimul loc potrivit studiului "Patient W.A.I.T” realizat de European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations în 2010, care a inclus 16 ţări UE. Prin comparaţie, între momentul aprobarii unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de medici, belgienii aşteapă 392 de zile, suedezii 206 zile, iar austriecii 88 de zi