Întrebaţi despre şansele reale ale României şi Bulgariei de a fi primite în spaţiul Schengen, anumiţi diplomaţi europeni răspundeau direct şi, aparent, fără speranţă pentru noi: „Aşteptaţi să cadă guvernul din Olanda, după aceea, mai vedem!“.
Într-adevăr, actul politic aflat la baza coaliţiei liberal-conservatoare de la Haga, susţinută în parlament de Partidul Libertăţii, populist şi antieuropean, stabileşte că, pe timpul mandatului actualului cabinet, Olanda se va opune oricărei extinderi a spaţiului Schengen. Această prevedere atît de categorică fusese, probabil, una dintre condiţiile puse de Partidul Libertăţii pentru a asigura susţinerea coaliţiei, altfel minoritare.
Noroc că acest guvern olandez nu datează decît din octombrie 2010. Ce s-ar fi întîmplat dacă o asemenea construcţie politică ar fi exercitat puterea în timpul cînd România se pregătea să semneze Tratatul de Aderare, în a doua parte a lui 2004 nici nu este greu să ne imaginăm. Oricum, şi fără Partidul Libertăţii susţinător al guvernului, Olanda a încercat atunci, pe ultimii metri, blocarea Tratatului.
Cînd sînt întrebaţi despre România, europarlamentarii Partidului Libertăţii spun şi astăzi că locul ei nu se află în Uniunea Europeană. Şi că primirea României a fost o greşeală care nu se va mai repeta în cazul Acordului Schengen.
DE ACELASI AUTOR Un altfel de sfîrşit al lumii Trei iluzii ale dreptei de pe la noi Oficial, sîntem iar în "zona gri" Ceauşescu şi o campanie obosităIată însă că, la începutul acestei săptămîni, premierul Mark Rutte a prezentat reginei Olandei demisia cabinetului său. Motivul nu este legat de chestiunea Schengen şi nici de vreun subiect sensibil al relaţiilor europene, acolo unde Partidul Libertăţii, al lui Geert Wilders, are idei puţine, dar ferme: fără monedă unică, fără solidaritate cu flancul sudic, fără graniţe deschise, fără drept de muncă pent
