Şi în realitate se urlă ca la "Masterchef"? Am spionat două bucătării. Uneori cuvintele şi tigăile contondente cad cu zgomot pe pardoseală. Sursa: ADRIAN PÎCLIȘAN
Plitele sfârâie în jurul celor 14 ochiuri ale maşinii de gătit de la Terasa Nora, unul dintre cele mai populare restaurante din Timişoara.
Privită din uşă, la ora prânzului, bucătăria e ceva de speriat: auzi cum fierbe ciorba în oalele de inox, cum sună carnea flambată, vezi cum se înalţă flăcările care aromează mâncarea. E cald şi miroase înnebunitor.
De 200 de ori pe zi: "Cu ce vă servim?"
Asculţi o simfonie nouă: sunetul verzei roşii dată pe răzătoare, plescăitul feliilor de caşcaval făcute pane, ţăcănitul cuţitului care toacă pătrunjelul. Auzi foşnetul surd al paşilor ospătarilor, iar deasupra tuturor - voci. Unele imperative.
E o continuă harababură şi totuşi nu se ciocneşte nimeni. Fiecare are traseul lui, e concentrare maximă: clienţii vin, comandă, sunt serviţi în câteva minute.
"Imediat ce clientul se aşează, e întrebat dacă i se duce ceva de băut, apoi se ia comanda", spune Constantin Chetran. Are 31 de ani. După 12 în breaslă ştie exact cât rabdă un client până i se duce mâncarea.
"Ciorba în maxim 10 minute din momentul în care a comandat. În timp ce o mănâncă, se pregăteşte felul de bază".
Nu îmi dau seama dacă e numai zâmbet pentru că vorbeşte cu noi.
Fiecare şi-a învăţat perfect rolul
Primii clienţi s-au aşezat la mese, bonurile de comandă curg unul după altul în imprimanta din bucătăria animată de 7 bucătari. Cu bonete şi şorţuri, fiecare e în rol. Cezarina Tihuan strigă cu voce tare comenzile. "O salată bulgărească aici, un piept de miel cu ardei copţi şi cartofi copţi".
Ciorba nu o mai spune, pentru că ea a responsabilă cu turnatul în boluri. "Fiecare ştie ce are de făcut", ne explică maestrul bucătar, Romeo Minciună. Imediat ce aud com
