Pentru a celebra comemorarea a 26 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, Greenpeace România prezintă publicului bucureştean o serie de imagini aparţinând expoziţiei fotografice „Documentare asupra victimelor de la Cernobîl - Ucraina şi Belarus", de Robert Knoth şi Antoinette de Jong.
Menite să readucă în atenţia publicului pericolele asociate energiei nucleare şi efectele persistente ale emisiilor radioactive, imaginile vor fi expuse în perioada 26 aprilie - 1 mai, pe gardul ce imprejmuieşte Muzeul Bucureştiului (Palatul Şutu).Accidentul de la Cernobîl nu este singular în istoria industriei nucleare. De-a lungul timpului au existat sute de disfuncţii la nivelul instalaţiilor nucleare civile şi militare .
Cea mai recentă criză nucleară, de la Fukushima, este încă un exemplu că omenirea nu poate gestiona complet riscurile acestei tehnologii, nici după peste 50 de ani de la începutul folosirii acesteia în scopuri civile, comerciale.
Peste 5 milioane de oameni afectaţi de radiaţii
La primele ore ale zilei de 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei atomoelectrice de la Cernobîl a explodat, eliberând în atmosferă cantități uriaşe de material radioactiv. Din cauza temperaturilor ridicate, materialul radioactiv a ajuns la altitudini de peste 1000 m, ceea ce a dus la o difuzare pe arii foarte extinse, pe durata următoarelor zece zile.
Imediat după explozie au izbucnit incendii pe o rază de 150 m în jurul reactorului. În zilele ce au urmat, pentru stingerea incendiilor, autorităţile au împrăştiat cu ajutorul elicopterelor mii de tone de material precum nisip, argilă şi carbură de bor. Aceste măsuri au fost însă oprite, întrucât duceau la creşterea temperaturii materialului radioactiv şi adăugau greutate pe structura slăbită a reactorului. Radiaţiile au scăzut brusc în intensitate în ziua de 6 mai, după zece zile de la accident, proc