… si uite-asa politica romaneasca a mai facut un salt calitativ in ascensiunea-i neabatuta spre culmile absurdului. Toata lumea vrea ceva, dar nimeni nu mai stie exact ce. Toata lumea isi doreste ceva, dar toti se tem ca dorintele li s-ar putea implini. Avem o motiune de cenzura care nu cenzureaza nimic – si nici nu si-a propus : nici traseismul, nici guvernul, nici mitocania si, ceea ce e cu mult mai grav, nici macar prostia. Pana si cu un diavol, daca e inteligent, te mai poti intelege. In cel mai rau caz, ii poti anticipa miscarile. Vorba lui Kant, cu diavoli inteligenti poti construi chiar un stat functional. In fata prostiei fara coerenta (pentru ca exista si prostii coerente), te simti neputincios.
De buna seama, toata lumea isi doreste inorogi care sa traga vanturi cu miros de trandafiri – sa aiba politicieni onesti, majoritati parlamentare confortabile, si presedintia si guvernul si toate marile primarii. Problema inorogilor care trag vanturi cu arome de trandafiri e una singura – ca nu exista.
Si-atunci singurul recurs ramane cel la bancuri : « Domnu’ doctor, sunt cam nehotarata. Sau nu ? »
USL ar vrea sa racoleze cat mai multi pedelisti. Sau nu ? Poate ca electoratul va fi confuzat : daca votez Frunzaverde votez PDL sau USL ?
USL a depus o motiune de cenzura si vrea sa darame guvernul. Sau nu ? Poate ca alungarea, dupa doar doua luni de guvernare, a lui MRU va contribui la martirizarea acestuia, in acelasi fel in care tentativa de suspendare a presedintelui s-a intors impotriva celor 322 si ne-ataca asta de pe flancuri, de unde nici nu ne-asteptam. Da’, totusi, poate ca da. Poate ca e mai bine sa pice guvernul si sa-l preia Ponta – zice Antonescu. Da’ poate ca nu – zice Ponta (pe urmele lui Iliescu). De ce sa ne inhamam la guvernare cu o sustinere parlamentara firava, cand putem injura guvernul MRU, ca are o sustinere parlamen
