În ceasul al doisprezecelea, Sorin Oprescu a demarat lupta împotriva căpuşelor.

Ieri, înainte să plouă, nişte "marţieni" au început să stropescă parcurile. Probabil, foarte curând, se vor lua şi nişte măsuri pentru stârpirea câinilor vagabonzi. Se apropie campania electorală şi alegerile bat la uşă. În acest gen de perioade, Primarul General dă un randament maxim. Atunci, mai ales atunci, el rezolvă probleme, sau ne dă impresia că o face.

Altfel, de ani de zile, Sorin Oprescu amână finalizarea investiţiilor din Bucureşti dând vina pe alţii. Sunt incriminaţi, pe rând, constructori, consilieri şi nenumăraţi reprezentanţi ai Puterii. Firele încâlcite ale unei primării, cum este cea a Bucureştiului, riscă să rămână una dintre enigmele lumii. Nimeni nu va şti vreodată adevărul întreg. Putem, totuşi, constata că investiţiile importante se finalizează înaintea alegerilor. Asta nu ar fi mare lucru. Noi românii avem obiceiul să îngrăşăm mielul în ajun. Aşa ne-am obişnuit şi ni se pare chiar normal. În cazul bucureştenilor, această fascinantă toleranţă balcanică ne iese pe nas, cum s-ar spune, chiar în aceste zile.

Pasajul Pipera, de exemplu, este o cale de acces foarte importantă pentru circulaţia rutieră din nordul Capitalei. Inaugurarea lui ar oferi soluţii de trafic complexe şi ar decongestiona considerabil circulaţia dintr-o zonă foarte importantă a Bucureştiului. Unde, mai cu seamă în ultimii ani lucrează zeci de mii de oameni. Inaugurarea pasajului întârzie.

În decembrie era prezentată ca o chestiune de zile, după doar câteva teste. Termenul s-a mutat în ianuarie. S-a amânat din nou. Ultimul termen avansat fusese Paştele. A trecut şi marea sărbătoare, ne îndreptăm spre 1 Mai şi pasajul stă închis. Finalizat şi îmbietor, dar închis, cu inaugurarea amânată de nenumărate ori.

Parcarea de la Universitate a trecut prin