România, al doilea mare client al Fondului Monetar Internaţional din Uniunea Europeană după Grecia, va găzdui în luna iunie reuniunea rotativă a constituentei FMI şi a Băncii Mondiale, structură organizatorică condusă de Olanda şi care reprezintă inclusiv interesele Bucureştiului în comitetele directoare ale celor două instituţii financiare internaţionale.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că la evenimentul organizat la Bucureşti şi-au anunţat până acum participarea 12 guvernatori de bănci centrale şi miniştrii de finanţe din ţările care fac parte din acest grup. Constituenta olandeză este formată din România, Olanda, Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Ucraina şi votează în numele acestor ţări în boardurile executive ale FMI şi BM.
Coincidenţa face că tot din vară funcţia de negociator-şef al FMI pentru România ar urma să fie preluată de un olandez, Erik Jan de Vrijer, care va avea misiunea de a supraveghea rambursarea de către România a celor 10,5 mld. drepturi speciale de tragere (DST - moneda FMI) trase de la fond, peste 12 mld. euro la cotaţia din prezent a DST. Împrumutul reprezintă aproximativ 9% din PIB-ul ţării estimat la 140 mld. euro.
Europeanul De Vrijer este în prezent directorul adjunct al departamentului Europa din cadrul FMI, poziţie superioară celei deţinute de actualul negociator pentru România, americanul Jeffrey Franks. Schimbarea va coincide cu apropiata încheiere a mandatului lui Mihai Tănăsescu pe poziţia de reprezentant al României la FMI, funcţie pe care o deţine de circa cinci ani.
Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată la începutul lui 2009 unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană, întrecând Ungaria, dar fiind depăşită de Grecia.
Ungaria a primit aprobarea de la FMI pentru un împrumut