Ţărani împuşcaţi pentru o vadră de vin; vite, grâne şi alte bunuri furate; femei violate. Sunt doar câteva „fapte de vitejie" comise de ostaşii sovietici în 1944-1945, consemnate în rapoartele NKVD.

Peste câteva zile, o parte din conaţionalii noştri vor sărbători ceea ce ei numesc victoria în „marele război pentru apărarea patriei". Fără a pune în discuţie faptul dacă sintagma este aplicabilă şi în cazul Basarabiei şi fără a diminua rolul Armatei Roşii în cel de-al Doilea Război Mondial, ne propunem să abordăm o altă faţetă a ostaşului sovietic - comportamentul acestuia în teritoriul „eliberat" dintre Prut şi Nistru. Or, imediat ce au păşit pe pământul basarabean, mulţi s-au apucat de omorât şi de jefuit băştinaşii.

Informaţiile despre crimele, tâlhăriile şi jafurile comise de soldaţii sovietici la „eliberarea" Basarabiei au fost ţinute sub şapte lacăte, nefiind accesibile pentru cercetare. În perioada sovietică nici nu putea fi altfel, pentru că asta ar fi ştirbit imaginea „ostaşului eliberator" şi a URSS.

Puţinele documente din arhiva Ministerului de Interne la care am avut acces arată că soldaţii Armatei Roşii au comis un şir de infracţiuni grave chiar în primele zile după ce au păşit pe teritoriul Basarabiei (aprilie 1944), mulţi scăpând fără a fi pedepsiţi.

Situaţia nu s-a schimbat nici după încheierea războiului, când Armata Sovietică a rămas în RSS Moldovenească. Potrivit unui raport NKVD până mai ieri secret, timp de o lună şi jumătate - între 15 noiembrie şi 31 decembrie 1945 - au fost înregistrate peste 25 de crime săvârşite de soldaţii şi ofiţerii sovietici, printre care şapte omucideri, nouă jafuri, patru furturi din apartamente, cinci acte de huliganism.

Click aici pentru a vedea GALERIA FOTO

Despre creşterea criminalităţii în rândul soldaţilor şi ofiţerilor Armatei Roşii vorbesc şi următoarele cifre: timp