Dacă din punct de vedere climatic a început sezonul de primăvară-vară, sub aspect medical am intrat în perioada alergiilor. Caracteristicile diverselor specii de ierburi, copaci şi buruieni ale căror polenuri pot provoaca manifestări alergice respiratorii, cutanate sau conjunctivale sunt descrise în documentarul dlui dr. Ovidiu Berghi.

Aeroalergenele sunt particule aeropurtate care induc reacţii alergice la subiecţii sensibilizaţi şi pot provoca manifestări respiratorii, cutanate sau conjunctivale. Aeroalergenele sunt un subset de forme diverse de aerosoli, variind de la particule submicronice la granule de polen relativ mari, spori fungici, emanaţii animale şi detritusuri biologice (Middleton’s Allergy, 2009). Polenizarea reprezintă procesul prin care grăunciorul de polen ajunge din anteră pe stigmat, unde germinează formând tubul polinic. Polenizarea plantelor se poate realiza prin intermediul vântului (plante anemofile), insectelor şi păsărilor (plante entomofile) şi a apei (plante acvatice) (Faegri K, van der Pijl L, 1979). Plantele entomofile produc în general polenuri grele sau lipicioase care nu devin aeropurtate. Plantele anemofile reprezintă aproximativ o treime din cele peste 250.000 de plante producătoare de polen. Acestea se caracterizează prin producerea de cantităţi mari de polen capabil de a rămâne aeropurtat pentru un timp îndelungat şi transportul aerian la sute de kilometri de la locul de origine; florilor le lipsesc culoarea, mirosul şi nectarul (Middleton’s Allergy, 2009). Polenurile cu implicaţii în patologia alergică aparţin ierburilor, copacilor şi buruienilor. Există mai mult de 600 de genuri şi 10.000 de specii de ierburi global (Poaceae). Cele mai importante specii de ierburi cu potenţial alergenic sunt reprezentate de subfamiliile Pooideae, Chloridoideae şi Panicoideae. Climatul temperat, cum este şi cel al României, este