Raportul privind securitatea nucleară elaborat de România respectă în totalitate cerinţele testelor de stres europene, dar nu abordează corespunzător problema efectelor determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta în funcţionarea centralei de la Cernavodă în cazul unor cutremure şi evenimente externe extreme, a anunţat joi Grupul autorităţilor europene de reglementare în domeniul siguranţei nucleare (ENSREG), citat de Agerpres.
Raportul elaborat de România în cadrul aşa-numitelor ”teste de stres” lansate anul trecut în ţările din UE, după catastrofa de la Fukushima este considerat adecvat şi cu un nivel corespunzător de detalii, cu excepţia cutremurelor şi a evenimentelor externe extreme, unde nu sunt abordate corespunzător punctele slabe şi efectele determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta (”cliff-edge effects”) şi nici măsurile pentru prevenirea acestor efecte, precizează ENSREG.
Grupul a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, un raport intermediar asupra evaluărilor naţionale, care trebuiau trimise până la sfârşitul anului trecut şi care au fost supuse unui proces de verificare efectuat de experţi din alte state membre şi de un reprezentant al Comisiei Europene. Comisia a decis însă joi să acorde mai mult timp statelor membre pentru verificări suplimentare.
ENSREG trebuie să trimită în luna iunie un alt raport intermediar miniştrilor europeni ai energiei. Raportul final ar urma să fie prezentat în toamnă, când Comisia Europeană ar putea face propuneri legislative pentru îmbunătăţirea siguranţei nucleare. UE numără 147 de reactoare nucleare din 14 ţări, printre care şi România, iar alte 24 de noi reactoare sunt în proiect, dintre care şase sunt deja în construcţie. Numai 38 de reactoare au fost inspectate până în acest moment în cadrul testelor de stres.
Referitor la evaluarea solidităţii centralei nucleare de
