O carte necesară. Diametrala Nord-Sud, proiect propus de Primăria Bucureşti şi demarat, aproape peste noapte, în ritm de buldozere, a lăsat o rană adâncă în inima unuia dintre cele mai dinamice cartiere la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Societatea civilă s-a opus demolării Halei Matache, unul dintre foarte puţinele exemple româneşti, încă existente, de arhitectură din oţel nituit. Proiectul a fost pus pe linia de aşteptare. Riveranii au înţeles (sau nu) acest demers. Dincolo de valoarea sa arhitecturală, Hala Matache reprezintă însă un adevărat simbol. Împreună cu Gara de Nord, a jucat un rol important în formarea cartierului, este considerată un reper pentru comunitate şi oraş şi este cea care a menţinut vocaţia comercială a zonei. E adevărat, lăsată în paragină de administraţii succesive. Hala Matache este însă un avanpost al întregului cartier. Cartea editată de Fundaţia Pro Patrimonio şi realizată de un colectiv întitulat Arhitecţii Voluntari aduce propuneri concrete despre cum ar putea arăta cartierul Matache-Gara de Nord dacă edilii s-ar interesa şi de viaţa cetăţenilor, nu numai de cea a maşinilor. Pentru ca Bucureştii să nu devină Bucuresturi.
În librării: Cui i-e frică de cartierul Matache. Principii de regenerare urbană pentru zona Matache - Gara de Nord din Bucureşti. Fundaţia Pro Patrimonio, 2012 Mihaela Dedeoglu în dialog, în studio, cu Şerban Sturdza, Irina Zamfirescu și Raluca Munteanu
O carte necesară. Diametrala Nord-Sud, proiect propus de Primăria Bucureşti şi demarat, aproape peste noapte, în ritm de buldozere, a lăsat o rană adâncă în inima unuia dintre cele mai dinamice cartiere la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Societatea civilă s-a opus demolării Halei Matache, unul dintre foarte puţinele exemple româneşti, încă existente, de arhitectură din oţel nituit. Proiectul a fost pus pe linia de aşteptare. Riveranii au în
