Training-uri de 4 milioane de euro, analize privind adâncimea Dunării, programe de sprijinire a femeilor discriminate sau redactarea unei strategii guvernamentale pentru susţinerea mediului de business - acestea sunt câteva dintre cele mai mari proiecte pe bani europeni finalizate în primii cinci ani de luat bani europeni.
Ziarul Financiar a cerut oficialilor de la Ministerul Afacerilor Europene lista proiectelor pe fonduri europene finalizate la cinci ani de când România a primit undă verde pentru a aduce în economie bani europeni.
Datele că arată că Transporturile şi Mediul, ministerele ce ar trebui să facă autostrăzi, drumuri naţionale, sisteme de canalizare sau gropi de gunoi nu au reuşit în cinci ani de luat bani europeni să termine niciun proiect cu impact concret în teren. Transporturile au terminat două proiecte, unul pentru măsurarea adâncimii apelor Dunării, respectiv un altul pentru protecţia ecologică în cazul lucrărilor de infrastructură. Similar, la Mediu niciunul din cele mai mari cinci proiecte finalizate nu include o groapă de gunoi sau un sistem de canalizare.
"Problema a fost că după ce autorităţile au făcut programele operaţionale şi axele nu au avut un mecanism de prioritizare. La acel moment, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - instituţia care coordona absorbţia până la crearea MAEur - nu putea să spună unui minister ce proiect este mai important şi ce alt proiect este mai puţin important. În condiţiile în care nu a existat o prioritizare iniţială, autorităţile de management au implementat ce proiecte au venit la rând", explică consultantul pe fonduri europene Dragoş Pîslaru.
În acest context, Guvernul a publicat în ultima parte a anului trecut o listă de proiecte pe fonduri europene în valoare totală de 8 miliarde de euro, considerate