Exploatarea gazelor de şist din judeţul Constanţa riscă să distrugă Peştera Movile, o rezervaţia speologică, unică în lume, aflată într-o arie protejată de lege. Descoperită în 1986, peştera care se află fix în zona de exploatarea companiei Chevron, adăposteşte peste 35 de speci noi de vieţuitoare, necunoscute lumii ştiinţifice de până atunci.
Descoperirea Peşterii Movila a uimet întreaga lume ştiinţifică. În galeria, lungă de aproape 200 m, primii exploratori au găsit un lac cu apă termală sulfuroasă.
Explorarea lacului dus la descoperirea câtorva încăperi mici, parţial inundate, în care trăiesc numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci sau scorpioni. După ce le-au cercetat, zoologii au descoperit 35 de specii noi. S-a constatat că fauna din Peştera Movile este unicată.
O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta comunitate biologică subterană, deoarece în această cavernă nu se infiltrează apă de la suprafaţă. Apa sulfuroasă şi termală din peşteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise şi vine din adâncul pământului.
Primăria Municipiului Mangalia a declarat Peştera Movile rezervaţie speologică. Cu toate că ecosistemul subteran se află chiar în mijlocul unei zone de exploatare a gazelor de şist. Companiei Chevron i-au fost alocate trei blocuri de teren în regiunea Dobrogea cu o suprafaţă de aproape 2.700 km pătraţi. Iar conform hărţii, rezervaţia speologică de la Movile se află fix în zona de exploatare.
Peşteraa fost descoperită înanul 1986, cândun grup de cercetători români care făcea cercetări asupra solului, pentru construireaunei centrale electrice în apropierea Mării Negre. Ei aveau să facă atunci cea mai mare descoperire a secolului.
Conţinutul de hidrogen sulfurat existent la Movile este de 8-12 mg/l. Atmosfera este săracă în oxigen (7-10%) dar bog
