USL are motive mai mari de ingrijorare decat PDL pentru motiunea de astazi.
Democrat liberalii nu au in acest moment sanse de reabilitare nici daca peste Romania va incepe sa ploua cu carnati. Si nu se afla in situatia aceasta din cauza masurilor de austeritate, ci, dupa cum recunostea recent chiar Toader Paleologu, din cauza coruptiei, a hotiei si a incompetentei.
Nu stiu daca ele au fost mai mari decat in guvernarea Nastase sau Tariceanu, dar in mod cert, in conditii de criza, au fost cu mult mai vizibile, mai impovaratoare si deci mai frustrante. Oamenii simpli ar fi inghitit austeritatea mai usor daca n-ar fi vazut ca ei sunt singurii care o suporta.
Si, din acest motiv, PDL a ajuns sa creeze forme grave de alergie in randul electoratului. Singura sansa de redresare a acestui partid este opozitia, in care sa se adune, cat va mai ramane din el, sa-si schimbe conducerea, sa-si regaseasca suflul si sa evite astfel soarta taranistilor.
Da, sigur, e mai greu sa intri in alegeri organizate de adversari, dar acesta este un impediment cand ai sanse reale de a le castiga, ceea ce in cazul PDL nici macar nu intra in discutie. Asa ca pentru PDL trecerea motiunii ar fi o dureroasa izbavire si unica sansa de salvare.
In schimb, USL este intre ciocan si nicovala. Nici nu stiu ce o dezavantajeaza mai mult, trecerea sau respingerea motiunii. Daca nu aduna voturile necesare dupa campania salbatica de racolari din ultima vreme, prejudiciul de imagine va fi grav.
Cand esti infrant dupa o asemenea demonstratie de forta si dupa ce esti dispus la compromisuri greu de digerat chiar si pentru propriile partide, la practici pe care le-ai demonizat la adversar, se numeste ca esti neputincios, ca o echipa care pierde meciul in superioritate numerica. Adica nu numai ca te-ai compromis, dar ai facut-o si degeaba. Nu este
