Bieţii cititori

Reproducem câteva fragmente dintr- o cronică de poezie publicată în revista ARGEŞ: „Poeziile din recentul volum (…) trasează liniile de forţă ale unui lirism răscolitor şi grav, impunând prin autenticitatea trăirilor, ca şi prin fermitatea articulării lor într-un univers poetic coerent. Erosul, natura, tribulaţiile fiinţei umane sau Divinitatea constituie arealul tematic al acestei cărţi de o percutanţă metaforică şi ideatică remarcabilă. Versurile transcriu un hieratism al gesturilor impalpabile, o mistică sui-generis a unor stări existenţiale expurgate de orice imixtiune a realului impur. Accentele aglutinante ale unei materialităţi opresive sunt topite într-o retorică a diafanităţii, iar meditaţia asupra fiinţei şi a rosturilor sale în lume îşi esenţializează direcţia, depăşind enunţul periferic şi atingând registrul unei reflexivităţi exemplare.” Cronica respectivă continuă încă mult, mult prea mult, cu fraze de acest fel. Sunt câteva observaţii de făcut. Cuvintele mari, de care autorul cronicii nu se fereşte deloc, ne-ar duce cu gândul că este comentată lirica unor poeţi de talia lui Rilke, Blaga sau Hölderlin. (În paranteză fie spus, formulările acestea pretenţioase şi alambicate se potrivesc oricui şi nimănui!) Dar nu, surpriză: recenzia este despre placheta Povara răstignirii de Cornel Boteanu. Apoi: când textul critic consacrat poeziei arată astfel, cu preţiozităţi şi clişee care nu spun nimic, nu trebuie să ne mire faptul că bieţii cititori care ar avea ghinionul să încerce să se apropie de literatură iniţiaţi de un asemenea exerciţiu critic vor sfârşi prin a fugi de poezie mâncând pământul. A, dar să notăm numele autorului recenziei: Geo Galetaru.

Basarab Nicolescu, la ceas aniversar

În numărul 3 al revistei MOZAIC, Luiza Mitu şi Petrişor Militaru coordonează un dosar dedicat academicianu