De cand au aparut generatiile moderne de calculatoare, analogia intre capacitatea lor si cea a creierlui uman a starnit mult interes atat in lumea specialistilor, cat si a amatorilor.

Calcule precise nu se pot face in acest domeniu, dar exista estimari cat se poate de interesante. Neurologii au tendinta de a evalua capacitatea creierului intre 10 si 100 terabiti, ceea ce exprima un camp de aproximatie neobisnuit de larg, arata Infoniac.

Toate estimarile sunt aproximative

Opiniile speciaistilor in aparatura virtuala merg insa si mai departe in campul aproximatiilor, estimand capacitatea creierului intre 1 TB si 2,5 petabiti, cu precizarea ca un terabit face un milion de megabiti, iar un petabit este 1.000 de terabiti.

La baza acestei estimari stau elemente destul de simple. Neurologii au stabilit ca in creierul uman se afla aprovimativ 100 de miliarde de neuroni si asupra acestei cifre nu exista controverse.

La randul sau, fiecare neuron este capabil sa creeze 1.000 de conexiuni informatice, fiecare din ele putand stoca in acelasi timp 1.000 de informatii. Inmultind numarul de informatii cu cel al conexiunilor si cu cel al neuronilor aflati in creierul uman, vom obtine 100 trilioane de puncte, corespunzatore la 100 terabiti de informatii.

Fireste, calculul de mai sus este prezentat intr-o forma foarte simplista, dar in prezent nu dispunem de o metoda sistematizata pentru asemenea estimari. Ca urmare, nu cunoastem nici campul de eroare.

Creierul nu se confunda cu un hard disk

De altfel, chiar daca am accepta un volum al capacitatii creierului cuprins intre 10 si 100 terabiti, tot n-am avea criterii dupa care sa cunoastem cat din acest spatiu enorm este utilizat, cat este acoperit cu date in vederea utilizarii si cat este complet disponibil.

Este foarte probabil c