Succesul motiunii de cenzura, recunosc, m-a luat prin surprindere. Nu as fi crezut ca e posibil sa treaca decat in cazul in care PDL - Traian Basescu si-ar fi dorit asta.

La cum au evoluat evenimentele, ma declar din nou invins - e foarte greu de spus daca Guvernul lui MRU a fost trantit cu voia si ingaduinta Puterii, ori daca faptele au luat-o inaintea planurilor cu bataie ceva mai lunga. Exista date si argumente pentru oricare dintre ipoteze.

Si pentru teoria ca presedintele a fortat caderea lui MRU in Parlament, ca sa incerce orice ar mai fi omeneste posibil sa salveze PDL de la dispartie, si pentru ideea ca Puterea a fost luata realmente prin surprindere de evolutia evenimentelor, care au scapat de sub control si nu au mai putut fi nici macar prevazute.

Babiloniada totala din Parlament, unde nu se mai stia la un moment dat cine si al cui este, din ce tabara face parte si cum va vota in final, a dat nastere unui moment zero al politicii romanesti.

Exista totusi si o veste buna in toata nebunia generala de vineri - singurii care vor castiga ceva cat de cat concret vor fi romanii. Ei au astfel privilegiul, in premiera, sa vada la lucru pe cei care pana acum au stat pe margine si au criticat orice a miscat pe frontul Puterii.

Nu degeaba a strecurat Traian Basescu, printre un ranjet si o ironie abia ascunsa, remarca amara despre revenirea salariilor la valoarea din 2010, dinainte de taierile anuntate tot de el in luna mai acum doi ani.

"Sper ca ceea ce eu am rugat in Parlament, legat de obligatia morala, politica si economica - revenirea la salariile din 2010 - sa se produca in timp util" - Traian Basescu dupa ce il prezinta pe viitorul premier, desemnat sa formeze Guvernul.

Si cate atacuri au curs din unghiul asta. Ba Victor Ponta declarase chiar la un moment dat ca nu are niciun sens