Am profitat de lungul weekend de 1 mai și am ajuns la cinema, pentru a vedea chiar un film pe care l-am recomandat în urmă cu două săptămâni ca fiind cel mai interesant din programul de atunci. Este vorba despre "Lumina rece a dimineţii", cu Henry Cavill, Bruce Willis şi Sigourney Weaver. A început promițător, după doar 15 minute de publicitate/promo, la Cinema City din Pitești. Și cu niște peisaje superbe din Spania, care mi-au plăcut întotdeauna. După care totul devine foarte încâlcit: Nu mai știi cine cu cine se luptă, cine este răul și cine este bunul, evident, în afară de eroul principal, Will, interpretat de Henry Cavill, care se pare că este noul "action hero" de la Hollywood, după ce a bătut tot ce-a găsit în cale în Immortals și nominalizarea pentru rolul lui Superman în "The Man of Steel". Tatăl lui din film, Martin, sau Tom, după cum aflăm mai încolo, este un fost, sau actual, agent CIA ( nu aflăm asta sigur nici până la capătul filmului) care are de recuperat o servietă cu nu știm ce, luată de la niște băieți răi ( care de fapt nu se dovedesc atât de răi până la final). Din păcate pentru film, Bruce Willis iese imediat din scenă, așa că Henry Cavilll are tot ecranul ca să se lupte cu cea care i-a ucis tatăl, agenta Carrack, interpretată de o Sigourney Weaver care își arată fără menajamente vârsta. Și avem un joc de-a șoarecele și pisica, în care cei doi se urmăresc unul pe celălalt, ajutați și de câte unul sau altul, pentru ca totul să se termine cu o urmărire prin mijlocul Madridului, cu mașini distruse și cu o grămadă de întrebări rămase, de parcă ar urma o parte a doua. Numai că asta a fost tot, iar eu am rămas cu un gust mai degrabă amar, cu toate că trebuie să subliniez că mi-a plăcut cum a fost filmată pelicula, mai ales peisajele. Alte filme n-au nici măcar acest avantaj...