Elitele conducătoare ale Uniunii Europene vor trebui să asculte mai atent vocea cetăţenilor europeni, să propună o „Nouă Europă” a celor 27.
Mă îndoiesc că vizita recenta a d-lui Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, în România şi Bulgaria l-ar fi putut inspira să lanseze proiecte inovatoare privind redresarea şi relansarea Uniunii Europene.
Cel puţin în Bucureşti nu a putut rosti decât platitudini despre nevoia valorilor europene, apeluri la responsabilitatea şi solidaritatea statelor membre, la evitarea populismului şi xenofobiei în exprimarea politicii europene.
Probabil cea mai mare „descoperire", la începutul celui de-al doilea mandat al său, în fruntea Consiliului European, a fost că „ideea europeană are nevoie de o nouă şansă".
Adică ceva ce ar scrie şi un elev conştiincios, într-o compunere cu titlul „Viitorul Uniunii Europene"! Când, cum, cu ce şi cu cine? Dl. Van Rompuy nici nu se întreabă şi nici nu răspunde.
În schimb, după ce a vizitat Bucureştii şi Sofia, la Bruxelles a putut auzi îngrijorarea investitorilor şi reprezentanţilor comunităţii europene de afaceri care au spus clar că lipsa de viziune şi perspectiva a liderilor europeni este un risc pentru redresarea economică a Uniunii Europene.
De la euroscleroză la relansare
În noua epocă de „euroscleroză" pe care o patronează liderii de azi ai Uniunii Europene, două voci au sunat grav în Parlamentul European, aproape concomitent cu menţionatele meditaţii ale d-lui Van Rompuy.
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a trecut dincolo de obiectul muncii sale şi a îndemnat liderii europeni să iniţieze rapid un „pact pentru creştere" care să dea sens „pactului fiscal", agreat de curând de cei mai mulţi din liderii statelor membre. Dl. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, s-a asociat celor ce consideră că nu este d
