În ciuda eforturilor noului guvern, veștile bune întârzie, iar cel de-al patrulea stat european se pregătește de ce e mai rău

În Madrid, toată lumea-și linge rănile. Spania este din nou arătată cu degetul, găsită vinovată de prelungirea crizei euro, ba chiar Nicolas Sarkozy a ajuns s-o dea drept exemplu negativ în fața electoratului francez. Interesantă și opinia unui mare think tank politic, care consideră că Spania se pricepe la flamenco, la vin roșu și cam atât. Acum, până și Argentina o tratează cu superioritate, continuând naționalizarea companiei petroliere spaniole YPF, în ciuda numeroaselor avertismente venite dinspre Madrid. Iar randamentul pe 10 ani al obligațiunilor Spaniei a depășit săptămâna trecută pragul de 6%, întețind temerile că cea de-a patra economie a Europei va avea nevoie, cât de curând, de un ajutor consistent.

Guvernul lui Mariano Rajoy se declară surprins de acest val de critici. Unii oficiali recunosc cu jumătate de gură că ținta bugetară pentru acest an va fi ușor depășită - de la 5,3% din PIB, cât pretindea Comisia, la 5,8%, cât ceruse domnul Rajoy de la bun început. O deviere minoră, care a dus la o reacție disproporționată din partea criticilor, crede guvernul spaniol. În primele patru luni de mandat ale noului premier, reformele s-au ținut lanț, fie că vorbim de sistemul bancar, fie de piața muncii sau de politica bugetară - definită de măsuri de austeritate extraordinare, care ar trebui să reducă deficitul cu nu mai puțin de 27 de miliarde de euro. În plus, guvernele regionale au fost înștiințate că trebuie să găsească metode de reducere a costurilor cu încă 16 miliarde de euro: așa că zilele acestea sunt așteptate anunțuri privind tăierea investițiilor publice în sistemul de sănătate și cel de învățământ. În caz contrar, guvernul amenință că va prelua frâiele finanțelor regionale.

„Unii oameni par să nu-și dea seama c