Circulă în mass-media tot felul de formule de guvern. Chiar liderii USL par atinşi de o anume euforie, tonul în genere folosit de ei fiind unul de certitudine. Nu mai vorbesc de eşalonul doi al Uniunii, care exultă şi pare a fi pus deja şampania la frapat. Aproape a dispărut din limbajul celor care au izbutit vineri să arunce peste bord Puterea incapabilă, arogantă şi minată de corupţie a portocaliilor cuvântul DACĂ. Pentru că debarcarea fostului Cabinet nu înseamnă automat şi instalarea Cabinetului Ponta, al USL.

Moţiunea de cenzură a trecut cu o majoritate, totuşi, informală, de conjunctură şi, de altfel, destul de subţire: doar patru voturi în plus. N-au lipsit nici surprizele neplăcute, cum a fost defetismul de ultimă clipă - sub presiunea incrediblă a PDL, împinsă la limita oribilului - a unor parlamentari pe a căror susţinere USL contase. Nu există nici o garanţie că majoritatea ivită ad-hoc vineri se va menţine şi la votul de învestitură, iar Cabinetul Ponta va trece valsând prin Parlament.

Asigurările de după cenzură ale Minorităţilor şi ale UNPR, că vor susţine noul Cabinet, trebuie luate "cum grano salis". Mai ales că, apoi, au şi început să fie nuanţate ("Să vedem, să studiem întâi lista şi programul"). Nu se poate lua în calcul nici schimbarea macazului de către UDMR. Fiecare din aceste formaţiuni nu-şi va oferi voturile din pură responsabilitate pentru destinul ţării, ci va căuta să obţină un ce profit pentru sine. Or, lista Guvernului nu-i de gumă, să se poată oferi portofolii (mai ales că Ponta a şi declarat că "legitimaţia" sau girul USL sunt obligatorii pentru ministeriabili), aşa că ar rămâne alte compensaţii: păstrarea actualelor poziţii de prin structurile deconcentrate, funcţii nu de prim rang, dar importante, prin ministere.

Ceea ce, desigur, ar afecta angajamentul USL de a depolitiza (cu excepţia mandatelor de miniştri şi se