Iar incepe sezonul estival si iar auzim fix acelasi refren si din partea autoritatilor, si din aceea a presei, si din aceea a hotelierilor.
Reporterii constata ca litoralul e, surpriza!, din nou nepregatit si din nou a ratat startul in competitia obsesiva cu vecinii bulgari. Hotelurile arata la fel de rau, statiunile au ramas incremenite in anii '70, prostul gust domneste, coscoveala e regina, regimul all inclusive e rar spre inexistent, posibilitatile de distractie sunt minime, plajele mizere, cat de curand vor aparea din nou si algele cu mirosurile lor cu tot.
Hotelierii sustin ca nu au bani de investitii, ca durata redusa a sezonului nu asigura castiguri suficiente pentru extindere si ca legislatia fiscala in vigoare nu ii ajuta deloc. Ministrul Turismului inspecteaza, mai stramba din nas, mai da o indicatie, dar admite ca parghii importante nu are in chestiunile esentiale, singurele sale atributii fiind legate de respectarea unor standarde legale.
Adevarul este, probabil, unde va mijloc. Intr-adevar litoralul romanesc arata jalnic si singurele schimbari vizibile de la an la an tin de erodarea rapida a plajelor, fenomen impotriva caruia, tot din lipsa de bani, nimeni nu face nimic. In ritmul acesta, probabil ca in cativa ani discutia despre litoralul romanesc se va stinge pentru ca va ramane fara obiect.
Ministerul Turismului nu are intr-devar ce sa faca pentru schimbarea in bine a aspectului litoralului. Se dovedeste odata in plus inutilitatea acestei institutii creata special pentru o anumita persoana. Cele cateva standarde minimale a caror respectare o poate garanta ministerul pot fi gestionate foarte bine de o autoritate cu cativa inspectori, fara a fi nevoie de o structura ministeriala.
Sezonul este intr-adevar mult prea scurt pentru investitii majore. Chiar daca noi fortam limitele lui intre mai si