- Cultural - nr. 82 / 30 Aprilie, 2012 ARMINDENI. Este numele popular al zilei de 1 mai. Se presupune ca etimologia este slava: Ieremii nidini = ziua lui Ieremia (Sf. Prooroc Ieremia, sarbatorit acum). 1 Mai are, la romani, stravechi traditii magice, de inviorare a pamantului si de belsug. La 1 Mai romanii sarbatoresc Armindenul, ce se mai zice si Armindeni, Armendina, Armindin si Arminder. Sarbatoarea este inchinata indeosebi vegetatiei si vitelor, pentru prosperitatea celor vrednici. Ziua se serbeaza si pentru inviorarea pamantului, pentru ca acesta sa dea roade. In ajunul acestei zile, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp, ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului. Armindeni i se spune si unei crengi verzi sau unui pom curatat de ramuri pana aproape de varf si impodobit cu flori si spice de grau. Creanga este adusa din padure cu o zi inainte, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc cand se coace intaia paine facuta din faina graului nou. In ziua de Armindeni se impodobesc cu crengi verzi stalpii portilor si caselor, intrarile in adaposturile vitelor si in alte acareturi ale gospodariei, pentru ca oamenii sa fie feriti de duhurile rele. La casele cu fete de maritat se pun puieti de mesteacan in fata portii. Dimineata, oamenii se spala cu roua, ca sa fie sanatosi. Armindeniul este si sarbatoarea boilor. In aceasta zi nu se pune mana pe coarnele boilor si nu se injuga animalele, crezandu-se ca, altfel, vitele vor pieri, iar oamenii se vor imbolnavi. Tot la Armindeni are loc si Bautul Martisorului, o petrecere campeneasca prilejuita de scoaterea martisorului agatat in piept, in pomi sau legat la mana in ziua de 1 Martisor. La 1 Mai este si Ziua Pelinului. Oamenii petrec la iarba verde, cu miel fript si alte bucate alese, stropite din belsug cu vin pelin, pentru innoirea sangelui si