Şefii marilor universităţi din capitala României s-au schimbat, iar odată cu ei şi faţa învăţământului superior. Cine sunt noii rectori şi care sunt principalele lor obiective?

În urma alegerilor care au avut loc recent, majoritatea instituţiilor de învăţământ superior din Bucureşti au noi rectori. Toţi rectorii au fost aleşi printr-o metodă diferită, permisă de noua Lege a Educaţiei. Astfel, pentru alegerea rectorilor şi-au exprimat votul toţii membrii comunităţilor academice şi nu doar cei ai senatelor universităţilor, cum s-a întâmplat până acum.

Rector cu două titluri de doctor

La Universitatea din Bucureşti (UB), pentru funcţia de rector a fost ales Mircea Dumitru, care nu a avut un contracandidat. Dumitru are 52 de ani şi este profesor la Departamentul de filosofie teoretică şi logică al Facultăţii de Filosofie a UB. El a obţinut titlul de doctor în filosofie atât la instituţia de învăţământ unde predă, cât şi la Universitatea Tulane din New Orleans. Între 2000 şi 2008, Dumitru a fost decanul Facultăţii de Filosofie, iar în 2008 a devenit prorector al UB.

Noul rector al UB îşi propune ca în mandatul său să pună un accent mai mare pe cercetarea avansată. „Îmi propun să continui lucruri care au fost făcute până acum, care ţin de cercetarea ştiinţifică, de dezvoltarea programelor educaţionale şi de dezvoltarea infrastructurii universitare”, a declarat Dumitru. Printre obiectivele sale se numără şi transformarea Grădinii Botanice într-un centru cultural şi de agrement pentru tineri şi bucureşteni.

Cel mai tânăr rector

La Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB), lupta pentru funcţia de rector a fost ceva mai strânsă. Astfel, aici s-au înscris în alegeri doi candidaţi: Mihnea Costoiu şi Ion Ciucă, cele mai multe voturi fiind obţinute de primul. Costoiu are 40 de ani şi este doctorand al UPB. Până a fi ales ca