La circa o lună de când cazul a fost trimis pe rolul instanţei de judecată, dosarul Portul continuă să stârnească interesul, prin „dezvăluirile" mai mult sau mai puţin incendiare care se fac constant în legătură cu acest subiect.

În acest context, poate că nu este de trecut cu vederea faptul că, potrivit actului de inculpare, în urma anchetei penale, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar fi stabilit anumite acţiuni comune care i-ar fi unit pe indivizii bănuiţi a face parte din presupusul grup infracţional organizat.

În acest sens, procurorii DNA spun, de pildă, că membrii grupării s-ar fi îndeletnicit cu „blocajul operaţiunilor vamale, uneori total, alteori parţial sau sectorial, generat de neplata sumelor datorate GIO (nr. grupului infracţional organizat) de unii intermediari vamali". De asemenea, printre activităţile grupării s-ar fi numărat, tot potrivit DNA, manipularea funcţiilor de conducere din sistemul vamal, dar şi „retorsiunea faţă de disidenţi". Procurorii anticorupţie au mai vorbit, tot în actul de inculpare, şi despre „manifestări proactive ale conştiinţei de grup - valorile orgnaizaţionale", precum şi despre „manifestări proactive ale autorităţii induse de reputaţie". În continuare, procurorii DNA au stabilit că gruparea identificată în vămile şi porturile constănţene ar fi îndeplinit criteriile care circuscriu un grup infracţional organizat.

Şapte paliere la nivelul grupului

Astfel, anchetatorii au vorbit despre existenţa în porturile şi vămile constănţene a unei structuri bazate pe şapte paliere, respectiv cel de conducere şi control, cel de protecţie externă, cel de „protecţie anti law enforcement", cel de comandă şi coordonare la nivelul sistemului vamal, palierul de execuţie la nivelul sistemului vamal, palierul de execuţie propriu-zisă la nivelul comisionarilor vamali, dar şi cel de execuţie la nivelul oameni