Aproape 130 de parcuri eoliene, în valoare de 10 miliarde de euro vor să pornească elicele în această regiune. Printre eoliene ar putea răsări încă două reactoare nucleare. ExxonMobil, cea mai mare corporaţie petrolieră din lume, dar şi ruşii de la Lukoil răscolesc adâncurile mării în căutarea de aur negru. Gazele de şist sunt tot aici. Tehnologie de ultimă oră şi bugete care depăşesc toată valoarea pieţei de energie la un loc se bat pentru a avea un loc în Dobrogea, regiunea ce ar putea deveni noul pol energetic al României.
În comparaţie cu orice alte zone cu potenţial energetic, în Dobrogea defilează acum cele mai noi forme de producere a energiei, se bat recorduri privind adâncimile la care se caută hidrocarburile şi se lansează noi tipuri de resurse, aşa cum este categoria gazelor neconvenţionale.
Drumul de la vis la realitate este însă presărat cu capcane, unele aproape imposibil de trecut pentru cel mai nou pretendent la titlul de pol energetic al României, Dobrogea. Cine nu a găsit până acum un loc pentru montarea unei turbine eoliene în această zonă are uşile Dobrogei închise şi a ratat una dintre cele mai bune brize din Europa. Marea Neagră aproape s-a împărţit. Primii căutători de gaze de şist deja s-au stabilit aici, chiar dacă încă mai sunt paşi de făcut pe această piaţă. Marii furnizori de servicii şi utilaje petroliere îşi fac acum baze la Ploieşti tocmai pentru a putea fi aproape de cei care scormonesc adâncurile Mării Negre.
Cu toate acestea, Dobrogea are un concurent puternic la titlul de cel mai mare pol energetic al României: zona Olteniei, acolo unde sunt concentrate minele de cărbuni şi cele mai mari termocentrale din ţară, tot în acea zonă fiind amplasate şi cele mai mari hidrocentrale ale Hidroelectrica. În plus, Dobrogea mai are multe obstacole de trecut până la valorificarea la cote maxime a potenţialului existent