Un bal de 1 mai al anului 1939. La prima vedere ceva banal. Dar... Aici avea să se înfiripe dragostea între Elena şi Nicolae Ceauşescu.
Uneori, destinul capătă aspecte nebănuite. Ce probabilitate există ca un adolescent să locuiască, la un moment dat, pe o stradă pe care s-au perindat personaje care, mai târziu, nu numai că vor deveni parte din viaţa lui, dar îi schimbă chiar destinul? Pantelie Tuţuleasa, cineast şi fost operator de film al familiei Ceauşescu, îşi aminteşte de Strada Veseliei - locul unde, la 1 Mai 1939, Lenuţa Petrescu (viitoare tovarăşa Elena Ceauşescu) devenea Regina Balului. Se spune că la acest bal avea să se înfiripe cu adevărat "idila muncitorească" între ea şi tânărul comunist Nicolae. Istoricul Ion Petcu precizează în cartea sa "Ceauşescu - un fanatic al puterii, Biografie neretuşată“ (Editura Românul, 1994), că prima întâlnire dintre cei doi ar fi avut loc mai devreme, respectiv pe 1 aprilie 1939. La acea dată, Nicolae a fost la Cercul cultural al breslei din îmbrăcăminte, "unde a fost prezentă şi tânăra Lenuţa Petrescu, ţesătoare la fabrica Jaqard“.
Să o luăm sistematic. Înainte de cel De-al Doilea Război Mondial, românii sărbătoreau 1 Mai cum se sărbătoreşte şi în prezent: iarbă verde, mici, bere, petreceri dansante. Un document al Siguranţei consemnează că Elena Petrescu a ieşit Regina Balului la una dintre petrecerile organizate în Bucureşti, pe 1 Mai 1939, pe Strada Veseliei din Ferentari.
"Ei doi s-au învârtit…"
"În acest mare cartier, cu bune şi rele, cu zile frumoase şi uneori triste, mi-am consumat 17 ani din propria viaţă, în mare parte sub atenta îndrumare a mătuşii mele după tată, care purta un nume frumos: Nataliţa", spune domnul Tuţuleasa, acum octogenar. "A fost o întâmplare să stau exact acolo. Eu ştiu că ea, Elena Ceauşescu, a copilărit prin partea aceea a locului,
