În faţa provocărilor economiei, noua conducere executivă a ţării va trebui să aleagă un traseu prudent.
Scena politică a livrat alegătorilor-contribuabili o schimbare semnificativă a puterii executive a ţării, cu câteva săptămâni înainte de alegerile locale. La Palatul Victoria se va instala coaliţia parafată conjunctural între social-democraţi, liberali şi conservatori. Deocamdată,
avem un premier desemnat şi o listă de propuneri pentru portofoliile de miniştri. Probabil la ora publicării acestui articol, jilţurile ministeriale se vor fi ocupat. Fosta opoziţie se va confrunta, brusc, cu toate problemele pe care le ridică o economie care se zbate încă în încercarea de a depăşi criza şi efectele ei devastatoare asupra bunăstării generale şi individuale.
Încă înainte de a avea un cabinet complet, Victor Ponta, premierul desemnat, a fost nevoit să se aşeze la masa negocierilor cu echipa condusă de Fondul Monetar Internaţional, coordonată de Comisia Europeană şi asistată de Banca Mondială. Primele discuţii au temperat elanul revoluţionar afişat anterior de Victor Ponta, care a ales să comenteze calm traseul negocierilor. Nu va fi uşor, deoarece experimentaţii negociatori internaţionali îi vor arunca în focurile complicatelor decizii economice pe noii miniştri, chiar din prima zi a mandatului. Retorica agitată a opoziţiei nu se va mai potrivi cu realitatea cifrelor, cu dificultatea ţinerii economiei pe un traseu stabil şi cu riscurile imense pe care conjunctura externă le transferă economiei româneşti. În faţa provocărilor economiei, noua conducere executivă a ţării va trebui să aleagă un traseu prudent.
Stabilitate fragilă
Cabinetul Victor Ponta preia frâiele guvernării având în faţă o economie stabilizată. Echilibrarea economiei a cerut sacrificii de neimaginat pentru un partid de stânga, cum ar fi tă