Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice. Efectele ocupaţiei de acum 200 de ani se simt astăzi din plin. Trăim realitatea existenţei a două state româneşti şi suntem departe de a ne înţelege pe deplin unii pe alţii şi de a ne depăşi prejudecăţile. Ce s-a întâmplat acum 200 de ani? Cum a ajuns jumătate din Moldova sub ruşi? Care a fost jocul marilor puteri? De unde vine numele de Basarabia? Cum a administrat Imperiul Ţarist teritoriul? Care au fost consecinţele în ceea ce priveşte schimbarea raporturilor etnice, a mentalităţilor, a identităţii naţionale? Sunt întrebări cărora revista „Historia” încearcă să le ofere răspunsuri cât mai cuprinzătoare. Şi, pentru a fi cât mai aproape de subiect, am apelat şi la istorici şi specialişti din Republica Moldova. Cititorii noştri au privilegiul să intre acum în culisele negocierilor dintre marile puteri, negocieri care au dus la nefericitul Tratat de la Bucureşti. Vedem cum a jucat diplomaţia rusă, cum a reacţionat Franţa lui Napoleon, ce a vrut Imperiul Britanic. Fâşia dintre Prut şi Nistru a devenit din acel moment o piesă în Marele Joc al puterilor mondiale. Gurile Dunării şi balansul de forţe în Marea Neagră şi în Peninsula Balcanică au căpătat valoare geostrategică. Astăzi, vorbim despre conflictele îngheţate din bazinul Mării Negre, despre trupele ruseşti din Transnistria. Este situaţia mult schimbată? Văzând ce s-a întâmplat atunci şi, mai ales, care au fost interesele din spatele deciziilor de acum 200 de ani, putem să