Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc. Sursa: ARHIVA EVZ

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă.

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata.

2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune Camelia L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună ş