Privatizari anulate, planuri de reorganizare blocate si apoi suspendate, sute de contestatii, proteste la poarta fabricii si multa incertitudine. Nebunia de la Fortus a inceput in urma cu 4 ani, cand a fost dechisa procedura insolventei. De atunci, parca toata lumea a avut interesul sa traga de timp si sa aduca fostul CUG aproape de lichidare. Mai nou, lucrurile par sa intre in linie dreapta si combinatul ar putea fi vandut pe o suma derizorie. In plus, toate datoriile ar fi anulate printr-un artificiu legal. Reluata de la “zero” Fortus a intrat in insolventa in martie 2008, iar in aprilie 2010 Casa de Insolventa Transilvania SPRL a devenit al doilea administrator judiciar, pe langa Sigma IPURL. Primul plan de reorganizare votat de creditori a fost confirmat de judecatorul sindic abia in luna mai a anului trecut, adica la 3 ani de la intrarea in insolventa. Strategia planului era de a pastra si a eficientiza productia si, in paralel, de a vinde activele nefunctionale pentru a acoperi o parte din datorii. Documentul a fost indelung contestat, atat de catre actionari, cat si de creditori. In plan se estima o cifra de afaceri de 43 milioane de lei in primul an de reorganizare, care ar fi urmat sa creasca la 124,8 milioane, respective 246 de milioane in anii urmatori. Cifrele au fost considerate nerealiste, mai ales ca in 2007 cifra de afaceri a fost de 70 de milioane de lei, in 2009 de 71,5 milioane, iar in 2010 s-au obtinut doar 27,9 milioane de lei. Satul de contestatii, judecatorul sindic a cerut opinia unor experti independenti, iar analiza facuta de Ana Maria Chirilesc si Ioan Pompei Horja a inclus si datele prognozate pentru contul de profit si pierdere. Expertii au constatat ca, in ultimii 10 ani, Fortus nu a inregistrat profit, iar a promite un profit de 55,5 milioane de lei in doar doi ani nu este veridic. Un alt aspect contestat vehement a fost cel al eva