Pentru un om pus responsabil pe transparenţă, Victor Alistar dovedeşte o remarcabilă lipsă de transparenţă.

Destule sprâncene s-au ridicat la nominalizarea lui Victor Alistar pentru funcţia de ministru delegat pentru strategii guvernamentale, transparenţă şi relaţia cu societatea civilă. Nu cunosc filiera politică sau personală prin care s-a ajuns la această nominalizare. Dar pentru un om pus responsabil pe transparenţa acţiunilor guvernamentale, Victor Alistar dovedeşte o remarcabilă lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte situaţia sa juridică.

Conflictul lui Alistar cu Agenţia Naţională de Integritate e vechi, e complicat şi a otrăvit destul relaţiile instituţionale dintre ANI şi forul său diriguitor, Consiliul Naţional de Integritate, unde unul dintre membri provine din ONG-ul lui Alistar. Dar tocmai pentru că este un diferend complicat, Victor Alistar aduce în apărarea sa crâmpeie de sentinţe şi de proceduri judiciare, relevante sau nu - dar mai degrabă nu. Ne-a luat ceva timp ca să desluşim că Victor Alistar joacă tare la cacealma.

În iunie 2009, ca urmare a unor articole din presă, ANI a demarat o acţiune de verificare a incompatibilităţii în care s-a plasat Victor Alistar câţiva ani în şir, când a fost simultan funcţionar public, avocat şi director de ONG. În 7 iulie 2009, ANI a emis o decizie prin care constata incompatibilitatea şi, potrivit legii, impunea interdicţia ca Alistar să mai ocupe vreme de trei ani funcţii publice numite. Această decizie nu a fost contestată şi a devenit executorie o lună mai târziu.

Ulterior, ANI a demarat alte două acţiuni distincte: a cerut Agenţiei Funcţionarilor Publici să-şi anuleze unele acte de care beneficiase Alistar, pe motiv că acestea fuseseră emise ca urmare a unor informaţii false, şi a sesizat Parchetul pentru fals în declaraţii. Abia aceste două acţiuni ulterioare au suferit - şi suf