Cînd Barack Obama a fost ales preşedintele Statelor Unite, unul dintre motivele principale care i-au mobilizat susţinătorii a fost imaginea liderului care va vindeca „rana rasială“. Visul lui Martin Luther King se îndeplinise şi se identifica, acum, cu visul american. Din păcate, realitatea se prezintă cu totul altfel decît şi-au imaginat-o optimiştii: în epoca Obama, tensiunile rasiale au devenit explozive, într-o manieră nemaiîntîlnită de cîteva decenii. Alegerile prezidenţiale din 2012 vor trebui să le ia, din nou, în consideraţie.

Scînteia care a aprins un foc considerat prea repede fără combustibil serios se numeşte Trayvon Martin şi este un adolescent de culoare de 17 ani. Din nefericire, influenţa lui se face simţită post-mortem.

„Stand your ground“

În orăşelul Sanford din Florida, George Zimmerman, 26 de ani, se ocupa benevol, în timpul liber, cu însărcinarea de „community watchman“. Cum în vecinătate avuseseră loc mai multe spargeri şi tîlhării, el făcea rondul şi raporta potenţialii suspecţi/necunoscuţi, printr-un apel la poliţie. Într-o seară, a văzut un tînăr cu o glugă pe cap care se plimba, aparent fără ţintă, prin vecinătate. A sunat, ca de obicei, la poliţie. De aici încolo, lucrurile încep să devină ceţoase. Fapt este că, la venirea oamenilor legii, a fost găsit un Zimmerman cu nasul sîngerînd şi o rană la cap, şi, alături, un cadavru, împuşcat în piept, identificat ca Trayvon Martin, 17 ani, afro-american.

Versiunea oficială a poliţiei l-a exonerat pe Zimmerman de orice vină. Conform acesteia, după încetarea apelului, Martin l-a atacat pe la spate, l-a izbit cu capul pe asfalt, iar Zimmerman, speriat, a scos pistolul şi a tras. În această situaţie, legile statului Florida cunoscute sub denumirea de „stand your ground“ permit victimei aflate în pericol fizic să folosească arma pentru a-şi apăra viaţa.

Cînd cazul a deven