Povestea "atacului speculativ asupra leului" din 2008.

Lucian Isar (35 de ani), desemnat pentru postul de ministru delegat pentru relația cu mediul de afaceri, a fost unul dintre șefii de trezorerii bancare implicați în așa-numitul "atac speculativ" asupra leului, de la sfârșitul lui 2008. BNR a acuzat atunci o acțiune coordonată a mai multor bănci, românești și străine, care ar fi încercat să mute cursul leului la un nivel de variație superior și să încaseze diferența.

Banca centrală a contracarat atunci absorbind toți banii de pe piața monetară, astfel încât speculatorii să nu mai aibă de unde se împrumuta. "Ca iepurașul din desene animate, care merge pe o crenguță până se termină crenguța și mai face apoi vreo 10 pași", explica atunci situația guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR a cerut eliminarea din sistemul bancar a celor care au declanșat atacul

El i-a acuzat pe șefii de trezorerie că "nu și-au închis pozițiile" - ceea ce înseamnă că nu și-au onorat la sfârșitul zilei angajamentele de plată - situație caracterizată drept fără precedent.

Ulterior, BNR a cerut eliminarea lor din sistemul bancar. Bogdan Mihoc, trezorierul Unicredit, a demisionat în scurt timp.

Lui Lucian Isar i-a fost desființată funcția de vicepreședinte de la Bancpost și a fost mutat pe un post în divizia de clienți corporate, pe care l-a părăsit în cele din urmă în ianuarie anul acesta.

Florin Cîțu, de la ING, a scăpat de mâna lungă a BNR din cauză că banca este sucursală străină, însă a plecat anul trecut.

Și Consiliul Concurenței a făcut o anchetă referitor la modul în care băncile au încercat, prin e-mail, să se înțeleagă asupra cursului și a dobânzilor, însă până acum rezultatele nu au fost concludente.

Bancherii s-au apărat că nici vorbă de "atac speculativ" și că doar și-au făcut treaba de intermediari pentru clienți c