- Editorial - nr. 83 / 2 Mai, 2012 Cu cele 235 de voturi (fata de 231, cat erau necesare), motiunea de cenzura a USL, in pofida scepticismului si a prognozelor sinonime cu ingamfarea ale celor de la Putere, dupa o sedinta furtunoasa in plen, cu persiflari, luari peste picior, ale unor vorbitori, incingand spiritele, a trecut, iar Guvernul Ungureanu, de doar 76 de zile, a cazut! Intr-un caz, un pesedist a venit la vot, dupa un grav accident, intr-un scaun cu rotile, un penelist a plecat de la nunta fiicei, pentru ca motiunea sa aiba un vot in plus. Au votat independenti, chiar fosti PDL-isti, o parte a minoritatilor. Asa se face ca, sigur pe patru ani de guvernare, Guvernul Ungureanu, un adevarat fiasco, a cazut, transformand ziua istorica de 27 aprilie 2012 in cel mai fierbinte moment politic al anului. Un guvern care, inainte de 1 Mai, trebuia sa cada. Era nevoie de o schimbare, urgenta, intr-o societate exasperata, caderea Puterii constituind o "relaxare a societatii romanesti in aceasta situatie de criza si de anxietate”. Oricum, cu cele 11 procente in sondaje, Guvernul Ungureanu era in cadere libera! Din pacate, binele si raul guvernelor anterioare n-au fost disociate, iar cei care au detinut functii in Romania nu raspund, pentru daunele si raul produs romanilor, deoarece nu exista o lege in acest sens. Intr-un fel, aceasta cadere este si un ecou al gafelor succesive, ale celor mai proaste, mai dure si mai nepopulare masuri din 1990 incoace ale Guvernului Boc, condus de cel mai slab premier postdecembrist. Asadar Guvernul Ungureanu este deja istorie. El, fostul premier, este un sacrificat. El a primit o binemeritata lectie, mai ales dupa aroganta dovedita in luarea de cuvant din Parlament. Si a cazut perfect... democratic! Indirect, a primit o directa de dreapta si predecesorul premier, Emil Boc. Reactia cea mai vehementa a avuto, imediat dupa anuntarea votului